Joom!Fish config error: Default language is inactive!
 
Please check configuration, try to use first active language

Colecţii

al expoziției permanente

"Natura. Omul. Cultura."





P R O G R A M


10.00 – 18.00

(fără întrerupere)

Acces în expoziţie

până la ora 17.00

Zi de odihnă – LUNI

Zi sanitară – ultima miercuri a fiecărei luni.



BILETE DE INTRARE
Intrare generală - 10 lei
Intrare cu preţ redus:
- Elevi - 2 lei;
- Studenţi,  pensionari, adulţi cu dizabilităţi - 5 lei;
- Intrare gratuită - detalii...

Taxa pentru ghidaj
Ghidaj în limba română:
- Gratisdetalii...
- Pentru elevi, studenţi - 30 lei;
- Pentru adulţi - 50 lei;

Ghidaj în alte limbi - rusă, engleză, franceză:
- Pentru elevi, studenţi - 80 lei;
- Pentru adulţi - 100 lei;
Colecţii

Muzeul înfiintat în anul 1889 posedă piese de o incontesabilă valoare ştiinţifică şi patrimonială. Colecţiile s-au format din donaţii şi achiziţii pe parcursul anilor O parte din piese au fost expuse în diferite ţări ale Europei, Asiei, Americii şi Africii.

Colecţia paleontologică după diversitate şi valoarea ştiinţifică a neogenului şi antropogenului Moldovei este foarte preţioasă, tăinueşte în sine nenumărate, dovezi ale unei faune şi flore demult dispărute. Meleagul moldav poate fi considerat pe drept cuvânt muzeu paleontologic în aer liber. Sunt remarcabile piesele paleobotanice şi paleozoologice cuprinzând impresiuni de frunze din depozitele Sarmaţianului Inferior, fragmente de lemn pietrificat, colecţii de foraminifere cretacice şi paleogene, etc. Animalele fosile vertebrate din Sarmaţianul Mediu sunt prezentate prin fragmente de peşti placodermi şi osoşi, oseminte de păsări şi mamifere. O valoare deosebită o au scheletul unei foci şi carapacea superioară a broaştei ţestoase din genul trionix. Mîndria Muzeului o constituie scheletul complet al unui Deinotherium Gigantissimus cu vârsta de 7 milioane ani. În colecţie sunt oase de animale, care au trăit concomitent cu dinoteriul în neogen şi au format complexul faunistic hiparian: rinocerii, hiparionii, caii, mastodonţii ş.a. Din fauna complexului de la Tiraspol s-au păstrat oasele animalelor cu vârsta de un milion de ani: elefanţii străvechi, rinocerii, bizonii, urşii, hienele, specii noi de moluşte (specifice pentru Moldova). Secţiunea geologică a râpei Kolkotovo (cu rămăşiţe de oase ale acestor animale) este considerată etalon al pleistocenului în Europa. În baza acestui complex s-a format fauna contemporană a Moldovei. În perioada glaciară au locuit mamuţii, cerbii ghigantici, animalele răpitoare de peşteră: hiena, leul şi ursul. Lângă s. Butesti (nordul republicii) republicii au fost găsite oase a 40 de urşi, care au trăit acum 70-10 mii de ani.

Colecţia Zoologică este constituită din animalele naturalizate, schelete, preparate anatomice şi corozive. Temelia colecţiei a fost pusă de Franţ Ostermann (1889-1905) prin crearea grupelor biologice de păsări şi animale, care au dus faima muzeului la răsărit şi apus în multe ţări. Franţ Ostermann a creat şi a conservat preparate corozive, anatomice, biologice, embriologice şi fiziologice de unicat, menţionate la multe expoziţii internaţionale din acele timpuri. Valoarea materialului acumulat de muzeu se rezidă atât în tehnologii originale de preparare a lor, cât şi în faptul că ele demonstrează nivelul dezvoltării ştiinţelor naturii din ţinut.

Colecţia botanică conţine ierbare, seminţe şi mulaje. Prezintă interes ierbarul de la sfârşitul sec. al XIX-lea şi ierbarul etalon al plantelor superioare din Republica Moldova (1948-1985). Interes ştiinţific prezintă Colecţia entomologică din Basarabia de la începutul sec. al XX-lea, adunată, adnotată şi sistematizată de Nicolae Zubovski. În jum. II a secolului trecut colecţia a fost completată cu piese tipice şi de unicat, colectate de către specialişti în Moldova, Europa, Asia şi alte ţări ale lumii. Moldova este considerată de către specialişti un tezaur arheologic. La baza studierii arheologiei paleoliticului a fost N.Morosan, care a colectat bogate colecţii de unelte de muncă. La completarea colecţiei arheologice a contribuit şi Gh. Sergheev în anii 1946-1969. Astăzi colecţia arheologică prezintă valoare ştiinţifică prin unele piese de unicat: tezaurul de la Cărbuna cu bijuterii din aramă, scoică şi piatră din a II jum. a mileniului IV p. Hr. tezaurul de la Chetroşica cu două vase pictate, salbă de colţ de cerb, mărgeluţe de piatră albă din perioada Cucuteni-Tripolie tardivă; tezaurul de podoabe şi armuri de la Valea-Rusului de la sf. mileniului II p. Hr. tezaurul de bijuterii getice de argint de la Mateuţi din sec. IV p. Hr. cazanul hunic de bronz de la Şestaci din sec. V; uneltele juvaerului din grădiştile Alcedar şi Echimăuţi din sec. X-XII; cruce-incolpion de aramă de la Orheiul Vechi din sec. XIV, etc.

Colecţia numismatică oglindeşte circulaţia monetară pe teritoriul actualei Moldove din antichitate până în prezent. La cercetarea şi verificarea tezaurelor a contribuit numismatul A. Nudelman în perioada anilor 1945-1970. Cele mai preţioase din perioada antică sunt tezaurele greceşti de drahme de argint ale Istriei şi Tirei din satul Doroţcaia şi staterii de aur ale lui Alexandru Macedon şi Filip a II de la Lărguţa din sec. IV p. Hr. tezaurele romane de silicve de argint ale lui Constanţii II Hlor din satul Budăi, raionul Orhei şi solizii de aur de la Criuleni din sec. IV, denarii de argint de lânga Rotunda, raionul Edineţ din sec. II.

Baza colecţiilor etnografice a fost pusă de Albina Osterman (1892-1936). Ele s-au constituit din donaţii şi achiziţii. O sursă importantă au fost expoziţiile agricole anuale din diferite localităţi ale Guberniei Basarabia, unde mecenaţii cumpărau de la meşteri cele mai reuşite şi reprezentative piese etnografice pentru muzeu. Expoziţiile republicane de artă populară din anii 1957 şi 1959, Expoziţia Republicană „Femeile Moldovei în Fondul Păcii” au înscris şi ele file noi la acest compartiment. Astăzi patrimoniul etnografic cuprinde toate domeniile culturii tradiţionale: unelte de muncă, obiecte de uz casnic, piese de port din sec. XIX-XX, ţesături de casă de diferite categorii, mobilier, ceramică, instrumente muzicale, obiecte de ritual, fotografii de epocă etc.

Colecţia textilelor de interior atestă o largă răspîndire şi o amplă varietate a denumirii lor. Funcţiile acestor piese sunt multiple, adeseori ele îndeplinesc, temporar, roluri diferite. Colecţia reprezintă tradiţiile tuturor raioanelor Republicii Moldova, cît şi ale Basarabiei. Clasificate în baza materialului din care sunt confecţionate, ele pot fi grupate în: ţesături de cînepă, ţesături de lînă, ţesături de bumbac, ţesături de in, ţesături de borangic. Classificate după tehnicile ţesutului şi ale decorului, piesele pot fi împărţite în: simple, ridicate, nevedite, cu alesături, brodate, cu horboţică, franjuri şi canafuri. Decorul multor ştergare, feţe de masă, cearşafuri, broderii este completat cu dantelă (horboţică).

Muzeul are şi cea mai reprezentativă colecţie de covoare moldoveneşti (sf.sec.XVIII-XX) După menirea funcţională, caracterul ornamentării şi tehnica confecţionării covoarele sunt de cîteva tipuri: covoare mari de perete (scoarţă, covor, ungherar, război, chilim, rumbă, polog), covoare înguste care se atîrnau pe perete de asupra laviţei (păretar, lat, drum de perete, pilcă), covor pentru aşternerea laviţei, patului (lăicer, cergă, niţurcă, şatrancă). Sunt numeroase şi variantele locale ale lăicerului şi păretarului.

Colecţia de port popular este constituită din cămăşi, brîe, catrinţe, bondiţe, iţari, sum ane, basmale, şorţuri, fuste, încălţăminte confecţionată de meşteri autohtoni, bijuterii şi accesorii vestimentare. Datează cu sec.XIX-XX şi conţine multe piese autentice, confecţionate de meşteriţe, cât şi mai noi, confecţionate pe pînză industrială, dar unde sunt folosite ornamentele şi gama cromatică tradiţională. Colecţia reprezintă tradiţiile zonelor etnografice ale Republicii Moldova, cît şi ale Basarabiei

 
img001.jpg